„Ce zici, ne comitem la contractul asta? Ai vazut ca CFO-ul nu prea era de acord… Daca ma-ntrebi pe mine, deal ca asta nu mai gasim.”
Iti suna putin straniu sau familiar? In comunicarea scrisa, multi dintre noi s-au lovit cel putin o data de limbajul specific marilor corporatii care au patruns pe piata romaneasca in ultimii 20 de ani. Totusi, cat de mult ajuta si cat strica acest jargon comunicarea scrisa a unui profesionist pe parcursul carierei lui?
Daca subiectul iti este familiar – fie acest jargon face deja parte din tine, fie doar te lovesti de el de cate ori comunici in scris cu „corporatisti” -, incearca sa te detasezi putin si sa faci o analiza obiectiva.
Printre intrebarile pe care ti le poti pune intr-o asemenea analiza, iata cateva cu care te provoc in cele de mai jos:
Ce e jargonul corporatist?
Care e realitatea folosirii lui pe termen lung?
Cum facem sa-i limitam „efectele adverse”?
Jargonul corporatist este un sub-dialect al limbii engleze, folosit in special in corporatii multinationale si aparut din nevoia de eficientizare a comunicarii scrise in interiorul organizatiei cu foarte multi angajati.
In companiile mici, contactul cu exteriorul primeaza, asa incat comunicarea interna de tip intranet sau chiar birocratica in general nu contine un jargon intern impus. In corporatii insa, nevoia de a scurta timpul de comunicare intre angajati a dovedit necesar un astfel de limbaj aparte. Unele corporatii au ales sa impuna furnizorilor adoptarea limbajului propriu lor, ca si conditie de colaborare.
Cum ar fi, insa, daca acest limbaj ar aparea si pe etichetele produselor, prin care marile corporatii comunica (consumatorului) atributele produselor si componentele acestora. Cat de greu ne-ar fi sa decodificam acest limbaj, mai ales avand in vedere ca nu toate corporatiile au acelasi jargon?
Unele prescurtari sunt realmente folositoare si larg raspandite, ele fiind initiale ale unor organizatii, functii etc. Cum ne ajuta insa folosirea cu orice ocazie (inclusiv in comunicarea orala) si fara sa tinem seama de mediul din care provine interlocutorul / destinatarul, a unor elemente de jargon precum: COB (Close of Business – final de program), ASAP (as soon as possible – cat de curand posibil), MOM (minutes of meeting – minuta intalnirii), HR (Human Resources – resurse umane), POS (point of sale – material promotional folosit la punctul de vanzare)?
Desi usor de utilizat (de cele mai multe ori ajungand reflex) si dand utilizatorilor senzatia de elita, sunt la fel de inoportune intr-o corespondenta de business in care nu stii daca destinatarul are acelasi limbaj.
Daca folosirea jargonului profesional – inclusiv cu persoane care nu stii sigur daca il cunosc – te face sa te simti important, chiar parte dintr-o elita, s-ar putea sa te surprinda parerile partenerilor tai de comunicare scrisa. Sau poti face asta in continuare fara sa iti pese.
In celebra carte „1984”, Orwell imagineaza o lume in care se foloseste limbajul Newspeak, jargon compus din asocierea a cate doua cuvinte din limba engleza, cu un numar redus de termeni (astfel reducand posibilitatea de exprimare si chiar gandire a indivizilor).
Tu poti alege sa detii controlul asupra folosirii jargonului si a limita controlul pe care jargonul il are asupra ta.
Pentru ca ne preocupa comunicarea si ne dorim sa raspundem nevoilor actuale, am creat un curs practic destinat in special celor care isi doresc sa limiteze ambiguitatile si sa ridice calitatea corespondentei de afaceri de toate tipurile, in special prin cele mai actuale, precum e-mail-ul.
Accepta provocarea si iesi din vartejul in care te mentine jargonul corporatist!
Teorie poti citi intr-o multime de carti. Practica, insa, e singura care te poate duce la perfectiune.
Te asteptam la un training de nota 10, de unde pleci cu lectia invatata!